Titlul acestei postări este mai mult o dorință decât o realitate. Deocamdată informațiile despre această familie sunt extrem de sumare. Este pe undeva firesc: ultimul strămoș al meu, pe linie directă, care a purtat acest nume de familie, s-a născut în urmă cu peste 200 de ani, la o distanță de 6 generații. Este vorba de Anna Elizser, născută probabil la Kojšov (Slovacia de azi, lângă Košice) în jurul anului 1811. Despre ea știm sigur doar că s-a căsătorit pe 10 noiembrie 1833 la biserica greco-catolică din Kojšov cu Georgius Merva, fiul lui Andreas Merva și Elisabeta Mackovjat din Kojšov, care avea 21 de ani la momentul respectiv. Despre mireasa Anna, registrul de căsătorii al parohiei greco-catolice din Kojšov precizează că avea 22 de ani (de unde am dedus anul nașterii ca fiind probabil 1811) și că părinții ei ar fi Georg Elizser și Anna Galirissina (numele de familie al mamei nu este clar) din aceeași localitate, Kojšov. Nașii de nuntă au fost Georg Schenkovits și Ioan Belej (imaginea 166 din 472 al registrului de nașteri, căsătorii și decese al parohiei Kojšov, care, deși scrie că include perioada 1868-1911, începe de fapt din 1727, disponibil online).
Soții Georgius Merva și Anna Elizser au avut mai mulți copii (imaginea 120 și următoarele): Maria, născută pe 11 octombrie 1835, Mathias, născut pe 25 februarie 1838, Susana, născută pe 16 iunie 1840, Barbara, născută pe 17 decembrie 1843, Péter, născut pe 3 octombrie 1847. Este posibil să mai fi fost și alții. Dintre aceștia, Susana Merva, cea născută în 1840 (imaginea 129), este strămoașa mea directă; ea s-a căsătorit cu Andrei Pavlik în 1861 la Višny Orlik și a fost inițiatoarea migrației familiei Pavlik spre Câmpia Aradului în anii 1880; a decedat la Peregu Mare (județul Arad) la 6 februarie 1912. Una din fiicele ei, Anna Pavlik, s-a căsătorit la Semlac în 1893 cu Gheorghe Bajczura, cei doi stabilindu-se la Pecica (vezi genealogia familiei Bajczura). Fiica lor, Bajczura Elena (Ilona), născută în 24 martie 1900 la Pecica, este străbunica mea! Revenind de unde... am plecat, Anna Elizser este așadar străbunica străbunicii mele.
În ceea ce privește nașterea Annei Elizser, ea este învăluită într-un oarecare mister (ca de altfel și cea a viitorului său soț, Georgius Merva). Problema rezidă în faptul că registrul amintit, prezent și online, are o filă lipsă, exact la nașterile din februarie 1811 până în martie 1812. Astfel, imaginea 98 include paginile 46-47 cu nașterile de la sfârșitul lui 1809, cele din 1810, și cele din ianuarie 1811 (ultima fiind din 31 ianuarie), iar imaginea următoare, 99, include paginile 50-51, începând cu nașterile din martie 1812 și continuând cu cele din 1813. În concluzie, lipsesc paginile 48-49 din registru! Este greu de spus dacă ele lipsesc din registrul original, aflat la arhivele din Levoča, sau dacă pur și simplu a fost o eroare de scanare, o omisiune a reprezentanților bisericii mormonilor care au fotografiat/scanat documentul. Deocamdată, până la o eventuală verificare chiar la Levoča, presupunem că Anna Elizser s-a născut în intervalul februarie-noiembrie 1811.
Despre părinții ei, informațiile sunt și mai puțin clare. Singura familie Elizser care apare în registrele greco-catolice de la Kojšov după anul 1800 este cea formată din Georgius Elizser și Maria Zakutny. Primul nume corespunde cu numele tatălui Annei, consemnat și la căsătoria ei, și acesta este aproape sigur tatăl ei. Al doilea nume, cel al mamei, nu corespunde însă cu cel consemnat la căsătoria Annei; sunt posibile mai multe ipoteze. Prima este cea conform căreia Georgius Elizser a avut mai multe soții (minim două), rămânând la un moment dat văduv. În acest caz, numele de la căsătoria fiicei Anna nu este cel al mamei ”biologice”, ci cel al mamei ”vitrege”. Această ipoteză nu s-a adeverit în urma căutărilor în registre: nu există nicio căsătorie între Georgius Elizser și Anna Galirissina, și nici nu este consemnat decesul Mariei Zakutny (căsătorită Elizser). A doua presupunere este aceea că a existat, în paralel cu cuplul Georgius Elizser-Maria Zakutny, și un alt Georgius Elizser, căsătorit cu Anna Galirissina. Întrucât căsătoria dintre cei doi nu este consemnată de registre, trebuie mai departe să speculăm că cei doi s-au căsătorit în altă localitate sau că sunt de o altă confesiune (evanghelică lutherană, de exemplu). Deocamdată nici această ipoteză nu se verifică. A treia variantă, deocamdată cea mai probabilă, este că s-a comis o greșeală de redactare, fapt (din păcate) destul de obișnuit în acea epocă, și deci Anna ar fi fiica lui Georgius Elizser și Maria Zakutny.
Georgius Elizser și Maria Zakutny s-au căsătorit în data de 28 noiembrie 1805 la biserica greco-catolică din Kojšov. Din nefericire, registrul nu consemnează altceva în afară de numele și prenumele mirilor, și pe cel al nașilor: Ioan Gallis și Ioannes Scenko (?). În orice caz, în afară de Anna, soții Georgius și Maria Elizser au mai avut copii: Ioannes, născut în 11 decembrie 1806 și decedat de mic copil, la 24 februarie 1809 (probabil din cauza epidemiei de variolă); Maria, născută pe 26 februarie 1809, și căsătorită la 19 ani, pe 5 octombrie 1828, cu Jacobus Novak; și Georgius (același prenume cu tatăl), născut în 9 august 1814, și căsătorit la doar 18 ani, pe 19 noiembrie 1832, cu Elisabetha Hertsik. Copiii acestei din urmă familii vor duce mai departe numele de Elizser în satul Kojšov. După cum se observă, între Maria și Georgius sunt 5 ani și jumătate diferență, ceea ce lasă timp pentru încă o naștere în acest interval, cea pe care o presupunem ca fiind a Annei, în 1811. După anul 1814, familia Elizser nu mai are copii.
Georgius Elizser, pe care îl putem considera, în baza datelor de până acum, întemeietorul familiei Elizser în satul Kojšov, a decedat la 22 martie 1838 (imaginea 199 din 472 a registrului parohial greco-catolic din Kojšov). De data aceasta, preotul a menționat și vârsta: 58 ani, precum și cauza decesului (”hydrops”, o cauză des menționată pe atunci, dar care se folosea pentru o largă varietate de boli). Pornind de la această vârstă, putem stabili data nașterii ca fiind în 1779 sau 1780. Cercetările făcute în registrul parohial greco-catolic privind nașterile din anii 1770 și 1780 nu au dus însă la niciun rezultat. Este de presupus, așadar, că Georgius Elizser s-a născut în altă localitate sau că era de altă confesiune decât cea greco-catolică.
De altfel, nicio persoană cu numele Elizser nu este menționată în registrul amintit anterior anului 1805, când a avut loc căsătoria lui Georgius Elizser. După aceea, o serie de persoane cu acest nume apar în diverse situații, uneori cu precizarea că ar fi de confesiune augustană (evanghelică lutherană). De exemplu, în 27 februarie 1806 se naște Dorothea, fiica lui Antonius Elizser și Juditha Spanar; se menționează că tatăl este de confesiune augustană și că fiica nu a fost ”confirmată” la biserica greco-catolică. În 8 noiembrie 1809 se căsătoresc Jacobus Gajdos și Maria Elizser din Kojšov, specificându-se că mireasa este de confesiune augustană; în 31 octombrie 1815 se căsătoresc Michael Elizser și Elisabetha Oravetz, de data asta ambii soți sunt greco-catolici. Și aceste cupluri au la rândul lor copii, botezați la biserica greco-catolică din localitate. Antonius, Maria și Michael Elizser sunt oarecum din aceeași generație cu Georgius Elizser și putem specula că sunt înrudiți, poate chiar frați. Confesiunea augustană a unora dintre ei nu ar putea duce cu gândul la faptul că toți provin dintr-o familie de o astfel de confesiune?
În acest sens am început cercetările registrului parohial evanghelic lutheran de la Gelnica, sat vecin cu Kojšov. Parohia augustană (evanghelică lutherană) de la Gelnica includea și satul Kojšov, ca și filie. Registrul include numeroase familii cu numele Elischer, scris în acest fel, precum și multe alte familii de origine etnică germană. Acest fapt nu este surprinzător, deoarece germanii alcătuiau o minoritate numeroasă și uneori chiar o majoritate în anumite localități din această parte a Slovaciei, cunoscută cu numele de Zips (în slovacă Spiš, în maghiară Szepes). Este așadar posibil ca membrii familiei Elizser/Elischer să fie de origine germană, fapt indicat și confesiunea evanghelică lutherană (augustană) a celor care aparțineau de parohia din Gelnica.
Din nefericire, nașterea lui Georgius Elizser nu este consemnată în registrul lutheran de la Gelnica, deoarece acesta începe abia din 1783, iar el s-a născut probabil cu câțiva ani înainte. Nu avem așadar niciun fel de date pentru a afla cine îi sunt părinții și de a continua cercetarea anterior anului 1780.
Georgius Elizser și Maria Zakutny s-au căsătorit în data de 28 noiembrie 1805 la biserica greco-catolică din Kojšov. Din nefericire, registrul nu consemnează altceva în afară de numele și prenumele mirilor, și pe cel al nașilor: Ioan Gallis și Ioannes Scenko (?). În orice caz, în afară de Anna, soții Georgius și Maria Elizser au mai avut copii: Ioannes, născut în 11 decembrie 1806 și decedat de mic copil, la 24 februarie 1809 (probabil din cauza epidemiei de variolă); Maria, născută pe 26 februarie 1809, și căsătorită la 19 ani, pe 5 octombrie 1828, cu Jacobus Novak; și Georgius (același prenume cu tatăl), născut în 9 august 1814, și căsătorit la doar 18 ani, pe 19 noiembrie 1832, cu Elisabetha Hertsik. Copiii acestei din urmă familii vor duce mai departe numele de Elizser în satul Kojšov. După cum se observă, între Maria și Georgius sunt 5 ani și jumătate diferență, ceea ce lasă timp pentru încă o naștere în acest interval, cea pe care o presupunem ca fiind a Annei, în 1811. După anul 1814, familia Elizser nu mai are copii.
Georgius Elizser, pe care îl putem considera, în baza datelor de până acum, întemeietorul familiei Elizser în satul Kojšov, a decedat la 22 martie 1838 (imaginea 199 din 472 a registrului parohial greco-catolic din Kojšov). De data aceasta, preotul a menționat și vârsta: 58 ani, precum și cauza decesului (”hydrops”, o cauză des menționată pe atunci, dar care se folosea pentru o largă varietate de boli). Pornind de la această vârstă, putem stabili data nașterii ca fiind în 1779 sau 1780. Cercetările făcute în registrul parohial greco-catolic privind nașterile din anii 1770 și 1780 nu au dus însă la niciun rezultat. Este de presupus, așadar, că Georgius Elizser s-a născut în altă localitate sau că era de altă confesiune decât cea greco-catolică.
De altfel, nicio persoană cu numele Elizser nu este menționată în registrul amintit anterior anului 1805, când a avut loc căsătoria lui Georgius Elizser. După aceea, o serie de persoane cu acest nume apar în diverse situații, uneori cu precizarea că ar fi de confesiune augustană (evanghelică lutherană). De exemplu, în 27 februarie 1806 se naște Dorothea, fiica lui Antonius Elizser și Juditha Spanar; se menționează că tatăl este de confesiune augustană și că fiica nu a fost ”confirmată” la biserica greco-catolică. În 8 noiembrie 1809 se căsătoresc Jacobus Gajdos și Maria Elizser din Kojšov, specificându-se că mireasa este de confesiune augustană; în 31 octombrie 1815 se căsătoresc Michael Elizser și Elisabetha Oravetz, de data asta ambii soți sunt greco-catolici. Și aceste cupluri au la rândul lor copii, botezați la biserica greco-catolică din localitate. Antonius, Maria și Michael Elizser sunt oarecum din aceeași generație cu Georgius Elizser și putem specula că sunt înrudiți, poate chiar frați. Confesiunea augustană a unora dintre ei nu ar putea duce cu gândul la faptul că toți provin dintr-o familie de o astfel de confesiune?
În acest sens am început cercetările registrului parohial evanghelic lutheran de la Gelnica, sat vecin cu Kojšov. Parohia augustană (evanghelică lutherană) de la Gelnica includea și satul Kojšov, ca și filie. Registrul include numeroase familii cu numele Elischer, scris în acest fel, precum și multe alte familii de origine etnică germană. Acest fapt nu este surprinzător, deoarece germanii alcătuiau o minoritate numeroasă și uneori chiar o majoritate în anumite localități din această parte a Slovaciei, cunoscută cu numele de Zips (în slovacă Spiš, în maghiară Szepes). Este așadar posibil ca membrii familiei Elizser/Elischer să fie de origine germană, fapt indicat și confesiunea evanghelică lutherană (augustană) a celor care aparțineau de parohia din Gelnica.
Din nefericire, nașterea lui Georgius Elizser nu este consemnată în registrul lutheran de la Gelnica, deoarece acesta începe abia din 1783, iar el s-a născut probabil cu câțiva ani înainte. Nu avem așadar niciun fel de date pentru a afla cine îi sunt părinții și de a continua cercetarea anterior anului 1780.
