Ca și în cazul altor ”genealogii” de pe acest blog, deocamdată această postare are rol de inițiere, de prezentare a rezultatelor cercetărilor de până acum, și nicidecum nu reprezintă o genealogie completă.
În plus, pentru familia Kuczka datele sunt extrem de firave, cu toate că știam că această familie este înrudită cu noi încă din copilărie. Bunica mea, Hurait Iolanda, a aflat la un bal la Pecica sau la Arad, spre sfârșitul anilor 1940, când dansa voioasă cu unul din membrii familiei Kuczka, că ei ar fi de fapt neamuri. Probabil s-a interesat și mai departe, astfel că ipoteza aceasta a devenit certitudine, și bunica mea mi-a spus (mult mai târziu) că toți cei din familia Kuczka sunt rudele noastre. Nu era foarte clar ce fel de rude, dar bănuiala era că bunica ei din partea mamei ar fi avut numele de Kuczka, înainte de a se mărita cu bunicul ei, Bajczura Gheorghe.
Între timp, cercetările efectuate de mine la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) din Arad au infirmat această ipoteză, aflând că pe bunica bunicii mele, din partea mamei sale, o chema de fapt Pavlik Anna înainte de căsătorie. Totuși, bunica mea nu se înșelase foarte mult, și astfel am găsit un membru al familiei Kuczka cu o generație mai în urmă: Kuczka Anna era de fapt străbunica bunicii mele, deci mama lui Bajczura Gheorghe, și soția lui Bajczura Ioan (Janko sau János / Ianoș), întemeietorul familiei Bajczura pe meleagurile arădene (despre familia Bajczura am scris aici).
Kuczka Anna este așadar strămoșul meu direct, dar, din păcate, datele despre ea sunt relativ puține, deocamdată. S-a căsătorit cu Bajczura Ioan în data de 9 noiembrie 1861 la biserica greco-catolică din Nădlac, aflat pe vremea aceea în comitatul Cenad (SJAN Arad, OPGC Nădlac, matricula căsătoriților, nr. 53/1861). Același registru apare în duplicat și la Arhivele din Budapesta, unde numele de familiei al soției este notat greșit, Maczko Anna în loc de Kuczka Anna, fapt care m-a indus în eroare o perioadă de vreme. La momentul respectiv, așa cum am notat și în postarea dedicată familiei Bajczura, soțul (Bajczura Ioan) avea 21 de ani, fiind originar din Matovița (Matovce, comitatul Sáros), iar soția (Kuczka Anna) avea 19 ani, fiind originară din Krivé (comitatul Sáros), conform datelor din registru. Tot conform celor scrise de preotul greco-catolic, cei doi erau locuitori din Nădlac, ceea ce este puțin suspect, pentru că membri ai ambelor familii apar la Pecica, iar cei doi vor întemeia un cămin și vor avea împreună copii născuți, cu toții, la Pecica. Este posibil ca cei doi miri, de religie greco-catolică, să fi dorit să se căsătorească la o biserică greco-catolică, iar la Pecica nu exista (încă), astfel că au optat pentru cea din Nădlac, unde, pe deasupra, exista și o comunitate slovacă importantă. Preotul nu-i știa, probabil, și, cum la Nădlac emigraseră recent un număr important de greco-catolici, a presupus că și ei sunt dintre aceștia. Este doar o ipoteză. La fel de bine e posibil ca preotul să nu-și dorească să-și complice existența și să fi notat, în cazul tuturor celor căsătoriți acolo, ca fiind locuitori din Nădlac. Căsătoria s-a făcut ”cu dispensațiune de la comitat”. Nu este clar pentru ce anume era nevoie de această dispensă; când am scris postarea cu privire la familia Bajczura speculasem că ea ar fi fost necesară în lipsa părinților mirilor, care erau cu toții decedați deja. De asemenea, nu este clar de la care comitat provenea dispensa: de la comitatul Cenad, unde avea loc căsătoria? De la comitatul Arad, unde erau probabil stabiliți, la Pecica?
Despre copiii și ceilalți urmași ai cuplului Bajczura Ioan - Kuczka Anna am scris, în detaliu, în postarea dedicată familiei Bajczura. Aici doresc să punctez că prenumele Anna a mai apărut, la nașterea unora dintre copii, și sub forma Ana sau Ancia, fiind, desigur, vorba despre aceeași persoană.
Kuczka Anna era încă în viață în 14 iunie 1906, când moare soțul ei, Bajczura Ioan, în vârstă de 66 de ani, conform registrului de stare civilă (sau 65 de ani, conform registrului parohial de decese de la OPOS Pecica). La momentul acela, deja toți copiii lor erau căsătoriți, în Pecica (Pecica Română / Veche), și se pare că unii locuiau chiar împreună cu părinții, în casa familiei Bajczura, care apare consemnată fie la numărul 1165 (în 1897), fie la numărul 1382 (în 1904 și 1906). E posibil să fie vorba despre aceeași casă, și să se fi schimbat doar numerotarea.
Kuczka Anna moare pe 27 decembrie 1915, la Pecica Română, adresa consemnată fiind de data aceasta la nr. 1464. Un alt aspect interesant este faptul că religia înregistrată de ofițerul stării civile la deces este cea ortodoxă, ceea ce sugerează că ea (alături de alți membri ai familiei) se integrase în comunitatea ortodoxă locală, probabil cea ortodoxă sârbă. Vârsta menționată este de 75 de ani, ceea ce ar sugera că s-a născut în 1840. Cu toate acestea, în acea perioadă era specifică aproximarea, uneori prin ”rotunjire”, a numărului de ani, mai ales la persoanele în vârstă. De aceea, considerăm mai credibilă vârsta consemnată la căsătorie, care ar sugera anul nașterii 1842, ceea ce înseamnă că la deces Kuczka Anna avea probabil 73 de ani și nu 75. Cauza morții a fost ”tüdövész”, respectiv o boală de plămâni, o problemă respiratorie, probabil, survenită în mod nefericit în timpul iernii și agravată de temperaturile scăzute din această perioadă. Din păcate, registrul de stare civilă nu prezintă și numele părinților decedatei, informație care ar fi fost esențială pentru cercetarea strămoșilor de pe această linie. Se menționează doar faptul că sunt decedați și că numele acestora nu sunt cunoscute. În registru semnează ”Szedlák Andrásné”, adică Bajczura Anna, fiica decedatei, căsătorită cu Szedlák András.
În acest sens, am accesat site-ul FamilySearch.org, unde există (microfilmate) registrele parohiale greco-catolice ale filiei Krivé, parohia Kružlov (azi în Slovacia), începând cu anul 1819 (registrul de nașteri). Prezența unui număr destul de mare de familii cu numele de Kuczka pare să confirme ipoteza că acesta este, într-adevăr, locul de origine al reprezentanților acestei familii de pe meleagurile arădene. Pe de altă parte, numele de Anna Kuczka apare destul de frecvent printre nou-născuți.
Cea mai bună candidată, pe care o luam în calcul cu destulă siguranță și când am publicat postarea despre familia Bajczura, este Anna Kuczka născută în data de 25 decembrie 1842, la Krivé. Părinții ei erau Elias Kuczka și Anna Soltész, din Krivé, iar nași au fost Basilius Hnat și Anna Soltész (alta decât mama). În acest caz, ea ar fi avut aproape 19 ani în momentul căsătoriei cu Ioan Bajczura, la Nădlac.
Ea era a doua fiică botezată cu numele Anna a familiei lui Elias Kuczka și Anna Soltész. Precedenta Anna Kuczka se născuse cu doi ani în urmă, la 27 decembrie 1840, dar a murit după doar trei zile, la 30 decembrie 1840.
Alte persoane născute la Krivé și botezate cu numele de Anna Kuczka se îndepărtează cu 2-3 ani față de vârsta de 19 ani menționată la căsătorie. Astfel, candidata cea mai apropiată ca vârstă ar fi o anume Anna Kuczka, născută la 26 noiembrie 1844, fiica lui Kuczka Mihály și Bilyik Susanna. Ea n-ar fi avut nici măcar 17 ani la căsătorie, ceea ce pare puțin probabil. Dintre cele mai mari ca vârstă, există o Anna Kuczka născută în 18 septembrie 1839, fiica lui Basilius Kuczka și Susanna Daneczko, având și o soră geamănă, Susanna, născută în aceeași zi. Ea ar fi avut 22 de ani la căsătorie, cu 3 ani mai mult decât vârsta declarată, de 19 ani. Deși de multe ori vârsta mirilor era greșită în registrele parohiale, considerăm că eroarea ar fi prea mare în acest caz. Deși nu este confirmată 100%, ipoteza cea mai probabilă rămâne aceea că străbunica bunicii mele, Anna Kuczka, s-a născut la 25 decembrie 1842 la Krivé și este fiica lui Elias Kuczka și Anna Soltész. Ea pare să fie ultimul copil al acestui cuplu.
Cercetările asupra familiei formate din Elias Kuczka și Anna Soltész au dus la unele rezultate interesante. Întrucât vârsta părinților nu este menționată la niciuna dintre nașteri, singura variantă de a determina (indirect) data sau măcar anul nașterii a fost aceea de a calcula în funcție de vârsta consemnată la deces.
Astfel, Elias Kuczka, singurul cu acest nume din Krivé, a decedat la 25 ianuarie 1845, la Krivé. Conform registrului de decese, avea 48 de ani, cauza decesului fiind ”febrily calidus”, posibil o stare febrilă prelungită, deosebit de gravă, pentru care nu exista pe atunci nici diagnostic, nici medicamente. Dacă avea într-adevăr 48 de ani, atunci anul probabil al nașterii este 1796 sau ianuarie 1797. Nu sunt menționați nici părinții, și cum registrele de nașteri de la Krivé sunt disponibile abia din 1819, sunt șanse slabe să mai putem urmări firul genealogic al familiei Kuczka înainte de nașterea lui Elias Kuczka.
Elias Kuczka s-a căsătorit cândva între 1815 și 1820 cu Maria Daneczko, cu care a avut mai mulți copii. Întrucât registrul de căsătorii de la Krivé este disponibil doar din 1825, această cununie nu apare. Totodată, deoarece registrul de nașteri de la Krivé exista doar din 1819, este posibil ca primul sau primii copii ai acestui cuplu să nu fie consemnați. Cei consemnați sunt următorii cinci (toate fete): Anna Kuczka, născută la 3 aprilie 1821 (posibil să fi murit la puțin timp după naștere, dovadă că următorul copil vine foarte repede, și a mai existat un copil botezat cu același nume); Maria Kuczka, născută la 18 martie 1822; Susana Kuczka, născută la 18 ianuarie 1824; Anna Kuczka, născută la 21 iunie 1826, și decedată (probabil) la 10 august 1831; și Paraschevia Kuczka, născută la 25 octombrie 1829.
Pe 17 noiembrie 1829 este consemnat decesul Mariei Kuczka, ”conjux”, deci soție a cuiva, probabil soția lui Elias Kuczka, născută Daneczko. Avea doar 33 de ani, deci anul probabil al nașterii este 1796, la fel ca și în cazul lui Elias Kuczka, ceea ce întărește probabilitatea ca ea să fi fost soția lui Elias Kuczka. Cauza morții a fost ”tumor”, care s-ar traduce ușor prin tumoare, dar care pe vremea aceea putea însemna aproape orice. Dacă într-adevăr este vorba de soția lui Elias Kuczka, asta ar însemna că a murit la doar trei săptămâni de la nașterea ultimului copil, Paraschevia Kuczka, iar decesul ar putea avea legătură cu nașterea.
O dovadă indirectă a faptului că decedata era soția lui Elias Kuczka este faptul că acesta se... recăsătorește. Nu știm exact cât de legal, dar cert este că în timpul anului 1830 el era deja împreună cu Anna Soltész. Căsătoria dintre cei doi nu este nicăieri menționată în registrul de căsătorii de la Krivé (și n-am găsit nici altundeva), dar copiii lor nu apar ca fiind ”ilegitimi”, deci din punctul de vedere al preotului din sat totul era în regulă. Cel mai probabil, a uitat să consemneze căsătoria celor doi în registru. Elias Kuczka și Anna Soltész au avut cel puțin șase copii:
- Basilius Kuczka, născut în 16 ianuarie 1831, decedat la 28 iulie 1831;
- Petrus Kuczka, născut în 21 iulie 1832;
- Melania Kuczka, născută în 12 ianuarie 1834, decedată la 26 iulie 1835;
- Lucia Kuczka, născută în 17 ianuarie 1836;
- Anna Kuczka, născută în 27 decembrie 1840, decedată în 30 decembrie 1840;
- Anna Kuczka, născută pe 25 decembrie 1842, prezumtiva strămoașă a familiei mele.
Între nașterea Luciei din ianuarie 1836 și cea a Annei din decembrie 1840 este o pauză ”suspectă” de aproape 5 ani, interval în care s-ar mai fi putut naște un copil sau chiar doi, care, dacă este adevărat, n-au fost consemnați în registrul de nașteri (botezați). Este posibil ca unul sau doi copii să se fi născut și după decembrie 1842, până în 1845, când moare Elias Kuczka.
Începând cu luna ianuarie a anului 1845, tot greul familiei a fost dus de Anna Kuczka (născută Soltész), care, pe lângă cei (minim) trei copii ai săi care supraviețuiseră (Petrus, Lucia și Anna), trebuia probabil să aibă grijă și de fiicele vitrege, din prima căsătorie a lui Elias Kuczka, unele ajunse deja la o vârstă când se puteau căsători.
Această situație nu a durat însă foarte mult. Decesul Annei Kuczka (probabil văduva lui Elias Kuczka, după cum se poate deduce) este consemnat în registru în data de 16 septembrie 1847, vârsta înregistrată a acesteia fiind de (doar) 40 de ani, ceea ce ar presupune că s-a născut prin anul 1807, deci ar fi fost cu aproximativ 10 ani mai mică decât Elias Kuczka, soțul său, o situație mai neobișnuită, dar nu imposibilă. Cauza morții a fost ”forróság”, ceea ce, în limba maghiară, ar însemna ”febră”, ”temperatură înaltă”, deci o cauză asemănătoare cu cea a soțului.
Dacă într-adevăr Anna Kuczka decedată în septembrie 1847 este aceeași cu Anna Soltész, văduva lui Elias Kuczka, atunci copiii au rămas orfani și probabil au fost nevoiți să se descurce singuri, cu ajutorul rudelor mai apropiate. Situația cea mai dificilă era poate cea a Annei Kuczka, mezina familiei, care rămăsese orfană de tată la 2 ani și orfană de mamă la mai puțin de 5 ani.
La momentul respectiv, în Krivé și în satul învecinat Bogliarka existau mai multe familii Kuczka, aproape sigur înrudite între ele.
Dintre acestea, menționăm câteva:
- Ioannes (Janko) Kuczka și Maria Lazor, din Krivé, cu copiii Anna (născută în 10.04.1820), Nicolaus (n. 16.12.1821), Lucas (n. 13.10.1824);
- Theodorus Kuczka și Maria Mochneczky, din Bogliarka, cu copiii Michael (n. 20.11.1820), Susanna (n. 05.06.1823), Georgius (n. 14.04.1825), Catharina (n. 29.11.1829), Jacobus (n. 16.09.1832);
- Michael Kuczka și Maria Jedorcsin, din Krivé, cu copiii Michael (n. 18.02.1823), Susanna (n. 05.10.1824), Georgius (n. 29.02.1828), Anastasia (n. 03.01.1830, decedată pe 25.03.1830), Ioannes (n. 18.01.1831, decedat la 15.12.1835);
- Basilius Kuczka și Susanna Daneczko, din Krivé, cu copiii Basilius (n. 02.01.1827), Sophia (n. 17.05.1829, d. 29.07.1831), Maria (n. 29.11.1831), din nou Maria (n. 20.04.1834), din nou Basilius (n. 24.04.1837), surorile gemene Anna și Susanna (născute pe 18.09.1839);
- Ioannes Kuczka (fiul lui Matthias și Eva Kuczka), căsătorit cu Maria Lukatsko în 1833, din Krivé, cu copiii Maria (n. 04.08.1835), Lucas (n. 09.10.1837);
- Ioannes Kuczka (fiul lui Ioannes Kuczka și Maria Lazor), căsătorit cu Susanna Schutyak în 1834, din Krivé, cu copiii Anna (n. 12.03.1837), Michael (n. 24.11.1841), Susanna (n. 12.11.1843);
- Michael Kuczka și Susanna Bily(k), din Bogliarka, cu copiii Theresia (n. 16.10.1842), Anna (n. 26.11.1844);
- Vazul Kuczka și Zsuzsi Jurics, din Krivé, cu copilul András (n. 18.08.1844). Aceste nume maghiarizate se explică prin faptul că, începând cu anul 1844, registrele parohiale greco-catolice din parohia Kružlov (cu filiile Krivé și Bogliarka) au început să fie scrise în limba maghiară, în loc de latină.
În ceea ce privește nașterile, nu am cercetat mai departe de anul 1847, considerând că Anna Kuczka, căsătorită în noiembrie 1861, nu putea avea mai puțin de 14 ani la data căsătoriei.
Se observă un număr relativ mare de familii cu numele Kuczka în Krivé, sat destul de mic, și asta enumerând doar familiile unde soțul purta numele de Kuczka, transmițându-l astfel mai departe. Numărul mare de copii din perioada 1820-1845 ar fi trebuit să multiplice și mai mult numărul de familii cu numele de Kuczka în deceniile următoare. În plus, la o privire mai atentă, se poate constata că este posibil ca nu toate nașterile (botezurile) să fie trecute în registre, totul depinzând de meticulozitatea preotului.
Cu toate acestea, verificând datele recensământului din 1869 (disponibil tot pe FamilySearch.org) din satul Krivé, constatăm că la momentul respectiv mai exista o singură familie Kuczka în sat, la casa cu numărul 32, unde locuia Kuczka Ioan (născut în 1808), alături de soția Kasčak Maria (născută în 1818) și copiii (sau nepoții?) Ioan (n. 1842), Petrus (n. 1852), Anna (n. 1859), Susanna (n. 1861) și Andreas (n. 1865). Alte două persoane de sex feminin cu numele de Kuczka mai sunt menționate în tot satul: Maria Kuczka (n. 1837), căsătorită cu Nicolaus Steranka (n. 1834), și care locuiau alături de copiii lor (cu numele de Steranka) la casa cu numărul 27, și Susanna Kuczka (n. 1828), căsătorită cu Panthelemon Sproch (n. 1814), și care locuiau împreună cu alții la casa cu numărul 35. În ceea ce privește anii de naștere, cred că ar trebui să-i luăm în calcul cu o anumită doză de suspiciune, întrucât nu prea corespund cu ceea ce găsim prin registrele de nașteri (botezuri).
Unde au dispărut toți ceilalți? Ipoteza cea mai probabilă, și mai credibilă, în lumina a ceea ce știm până acum, este emigrația. O parte din familiile din Krivé, inclusiv majoritatea celor care aparțineau de familia Kuczka, au emigrat în Câmpia Aradului. Când anume s-a produs această emigrație e mai greu de precizat. În orice caz, după anul 1847, când a decedat Anna Soltész, căsătorită Kuczka. Anii revoluției de la 1848-1849 ar fi putut reprezenta un bun prilej de a emigra spre o altă parte a Imperiului Habsburgic, unde existau condiții mai bune de viață. Este totodată posibil ca emigrația să fi avut loc în anii 1850, probabil în prima parte a lor. Cert este că la Pecica (județul Arad) primele persoane cu numele de Kuczka apar deja în registre în anii 1850. De exemplu, la 29 iunie 1853, în Registrul Oficiului Parohial Romano-Catolic (OPRC) din Pecica Maghiară se înregistrează decesul lui Kuczka András, în vârstă de 1 an, fiul lui Kuczka János și al Annei Galya. Peste câțiva ani buni, pe 25 august 1861, același registru consemnează decesul lui Kuczka Mária, în vârstă de 2 ani și jumătate, fiica lui Kuczka András și Galya Anna. Observăm că prenumele tatălui este schimbat, probabil o neatenție a preotului, fie la prima consemnare, fie la cea de-a doua. De asemenea, este demn de remarcat că membrii familiei Kuczka au apelat la preoții romano-catolici (în lipsa celor greco-catolici) doar în cazul deceselor unor copii, evenimente tragice, greu de anticipat. Botezurile nu sunt consemnate în registrele romano-catolice.
Și alți ruteni și slovaci din comitatul Sáros și din alte comitate din Slovacia de azi emigraseră înainte spre Nădlac, Pereg și alte areale apropiate, astfel că noii veniți s-au putut integra cu mai multă ușurință. Putem astfel presupune că Anna Kuczka, strămoașa familiei noastre, a emigrat dinspre Krivé spre Pecica (sau o altă localitate din Câmpia Aradului) în copilărie sau în adolescență, cel mai probabil între 1848 și 1853, împreună cu alți membri ai familiei, cu care a ținut în continuare legătura. De asemenea, odată ajunsă pe meleagurile arădene, în mod firesc ea a aparținut unui grup mai mare de emigranți veniți dinspre comitatul Sáros, din care făcea parte și viitorul ei soț, Ioan Bajczura.
După 1861, când s-a căsătorit cu Ioan Bajczura, Anna Kuczka s-a stabilit cu siguranță la Pecica, acolo unde avea să se nască toți copiii acestui cuplu. Aproape cu o jumătate de secol mai târziu, legătura dintre Anna Kuczka și alți membri ai familiei sale era încă puternică. Un membru al familiei Kuczka, András, a fost naș la căsătoria lui Petru Bajczura (fiul lui Bajczura Ioan și al Annei Kuczka) cu Anna Motrics pe 31 august 1897, precum și la căsătoria Annei Bajczura (fiica lui Bajczura Ioan și a Annei Kuczka) cu Szedlak András József, pe 27 august 1904. Vârsta declarată a lui Kuczka András era de 50 de ani în 1897 și de 58 de ani în 1904, ceea ce sugerează o dată a nașterii din 1846 sau 1847, relativ apropiată cu cea a Annei Kuczka, care participa la aceste nunți în calitate de mamă a mirelui sau a miresei. Cei doi erau aproape sigur rude.
Membrii familiei Kuczka apar destul de rar în registrele parohiale de la Pecica, deoarece ei erau greco-catolici, așa cum am mai subliniat, iar la Pecica nu exista, în secolul al 19-lea, o biserică greco-catolică. Astfel, ei erau nevoiți să apeleze la parohiile greco-catolice din localitățile învecinate (Semlac, Nădlac) sau, în caz de absolută necesitate, la parohiile existente în Pecica, cea romano-catolică (maghiară) sau cea ortodoxă (sârbă sau română, separate din anii 1870). Abia din 1895, când se introduc registrele civile, membrii familiei Kuczka apar mai proeminent în acestea.
Oricum, este destul de dificil de a reconstitui un arbore genealogic al acestor familii Kuczka din Pecica, și probabil și mai dificil să arătăm care ar fi legătura lor de rudenie cu singurul strămoș demonstrat al familiei noastre, Anna Kuczka. Cert este că și în prezent există mai multe familii Kuczka în Pecica, iar legătura lor de rudenie cu membrii familiei Bajczura era conștientizată încă la mijlocul secolului 20, când bunica mea a aflat de această înrudire.
