La fel ca și în cazul altor postări, titlul acestei postări reprezintă mai degrabă o dorință de a realiza o astfel de genealogie, ceea ce deocamdată nu este pe deplin posibil. Pe măsură ce vor apare noi informații, postarea se va updata (sperăm, constant).
Lipsa unor date mai concrete se datorează faptului că ultimul strămoș direct al meu cu numele Faida, și anume Ana Faida (căsătorită Tatu), a decedat în urmă cu aproape 100 de ani, la începutul anilor 1920. Ea era bunica bunicului meu, Marin Tatu, și a avut un rol important în creșterea și educarea acestuia în primii ani de viață, împreună cu soțul său, Marin Tatu (același nume ca și nepotul - un obicei strămoșesc de a numi copiii după bunici sau alte rude apropiate). Bunicul meu, Marin Tatu, s-a născut la 8 septembrie 1914 la Islaz, fiind fiul lui Gheorghe Tatu (născut la Islaz pe 21 aprilie 1890) și Catarina Tatu (născută Caragea, la 11 februarie 1894; despre familia Caragea, mai multe aici). În vara anului 1916, România intra în războiul mondial iar tatăl copilului, Gheorghe Tatu, a fost trimis pe front, unde a și decedat încă din primele luni ale războiului (probabil în august sau septembrie 1916). Mama, Catarina Caragea, era gravidă cu al doilea copil, care va purta numele tatălui său, Gheorghe Tatu (s-a născut pe 14 octombrie 1916). Ea s-a mutat la familia Mincă și s-a recăsătorit cu Florea Mincă, împreună cu care a mai avut 6 copii, frați vitregi cu bunicul meu (vezi genealogia familiei Caragea).
În aceste condiții, primul copil, bunicul meu, Marin Tatu, a rămas de la vârsta de aproximativ 2 ani în îngrijirea celor doi bunici din partea tatălui, și anume Marin Tatu și Ana Tatu, născută Faida. Ei au locuit în casa strămoșească, cea în care bunicul meu a stat de fapt toată viața, moștenită de la strămoșii săi pe linie paternă (famila Tatu), în mahalaua Fundulețu, în partea central-nordică a comunei Islaz (nr. 1261, actualmente pe strada Gheorghe Magheru, colț cu strada Posada). Conform tradiției orale, încă neverificate cu date din arhivă, cei doi bunici, Marin și Ana Tatu, au decedat când copilul Marin Tatu avea 8 ani - asta însemnând în anul 1922 sau 1923. De atunci, bunicul meu a fost nevoit să se descurce mai mult sau mai puțin singur.
Revenind la Ana Faida, ea s-a născut probabil în anul 1857, la fel ca și viitorul său soț, Marin Tatu. Această informație poate fi dedusă din actul de căsătorie, găsit în registrul de stare civilă (căsătorii) al comunei Islaz aflat la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Teleorman, în Alexandria. Este actul cu nr. 39/1878, care precizează că în data de 6 decembrie 1878, la ora 9 dimineața, în fața ofițerului stării civile din Islaz s-au căsătorit Marin Tatu, de 21 ani, plugar, domiciliat în comuna Islazu, fiul lui Stancu Tatu (fiul lui Radu Tatu), de profesie plugar, domiciliat în comuna Islazu, care a fost de față și a consimțit, și al decedatei Stana Tatu; și Ana Faida, de 21 ani, de profesie agricultor, domiciliată în comuna Islazu, fiica lui Stoica Faida, de profesie agricultor, domiciliat în comuna Islazu, care a fost de față și a consimțit, și al decedatei Iordana Faida. Actele preliminare și publicațiunile făcute în această comună Islazu în duminicile de 26 noiembrie și 3 decembrie 1878 nu au avut nici o opozițiune. Actul de naștere al viitorului soț rezultând din actul de dovedire făcut după declarațiunea a 5 martori prin depunere de jurământ pe Sfânta Cruce în comuna noastră la anul 1878, noiembrie 24. Actul de naștere al viitoarei soții rezultând din actul de dovedire făcut
după declarațiunea a 5 martori prin depunere de jurământ pe Sfânta
Cruce în comuna noastră la anul 1878, noiembrie 24. Actele de naștere ale soților nu erau disponibile și trebuiau certificate prin jurământ de către martori deoarece starea civilă s-a introdus în Principatele Române abia în timpul lui Cuza, mai exact din toamna anului 1865. Din păcate, nu se precizează cu exactitate data nașterii, ci doar vârsta, de unde se poate deduce cu o anumită aproximație anul nașterii - 1857. Corelat cu anul posibil al decesului - 1923 - rezultă pentru ambii soți o durată a vieții de aproximativ 66 ani, peste media acelor timpuri.
Martori la căsătorie au fost Nulian (?) Faida, 55 ani, și Ion Fornez, 50 ani, din partea mirelui (numele primului martor ar indica mai degrabă o relație de rudenie cu mireasa!), Radu Gonea, 42 ani, și Gheorghe Bodan, 50 ani, din partea miresei, toți fiind de profesie plugari. Mai semnează: Marin Tatu, mirele; Ana Faida, mireasa; Stancu Tatu, tatăl mirelui; Stoica Faida, tatăl miresei și Nicula Pop, adjunct de primar al comunei Islazu și ofițer al stării civile. Este interesant de remarcat că se face o distincție între profesia de ”plugar” (majoritatea celor înscriși pe act) și cea de ”agricultor”, care apare doar în dreptul membrilor familiei Faida. De asemenea, comparativ cu alte acte din perioada respectivă, nu se precizează și din ce mahalale provin cei doi soți. Se poate deduce, prin raportare la alte documente de arhivă, precum și mărturii orale, că Marin Tatu locuia în mahalaua Fundulețu, iar Ana Faida în mahalaua Verdea, cea mai sudică, pe malul Dunării.
Cei doi s-au stabilit cu siguranță în casa familiei Tatu, în mahalaua Fundulețu, unde au avut mai mulți copii, așa cum indică și sursele orale și logica. Din păcate, timpul limitat pe care l-am avut la dispoziție la SJAN Teleorman nu mi-a permis o cercetare exhaustivă a registrelor de nașteri din perioada 1879-1899, fiind nevoit să mă rezum la anul 1890. În acest an, în data de 21 aprilie, s-a născut, la ora 8 seara, în casa părintească din mahalaua Fundulețu, comuna Islaz, Gheorghe Tatu, fiul lui Marin S. Tatu, atunci în vârstă de 32 ani, și Ana Tatu, 30 ani, plugari din Islazu. Martori: Stancu Tatu, 60 ani, bunicul copilului, și Stan Christea, 65 ani, vecin. Se observă că vârstele celor doi părinți diferă de această dată, fiind o diferență de 2 ani, rezultând și o relativizare a anului nașterii - între 1857 și 1860. Gheorghe Tatu este străbunicul meu, fiind eroul familiei (a decedat la doar 26 ani în primul război mondial, așa cum am precizat mai sus).
Din sursele orale, chestionate în primul rând cu ajutorul mamei mele, s-a aflat că Gheorghe Tatu a avut cu siguranță o soră, Oprea Tatu, căsătorită pe la începutul anilor 1910 cu Dima Ghigeanu. Ei ar fi locuit în casa de peste drum de casa strămoșească, unde stau și acum urmașii lor cu numele Ghigeanu. Ceilalți frați și surori ar trebui să fie căutați în registrele de nașteri amintite la SJAN Teleorman.
Cel mai vechi membru al familiei Faida, despre care știu că este strămoș direct, este Stoica Faida, tatăl Anei Faida. Acesta era încă în viață la momentul căsătoriei celor doi, și avea cel mai probabil o vârstă cuprinsă între 40 și 60 ani - o estimare cu adevărat foarte largă, dar din păcate deocamdată singura care se poate face, până la găsirea altor documente care să poată certifica cu mai mare aproximație data nașterii acestui strămoș. El s-a născut așadar (probabil) în anii 1820 sau 1830. Data decesului poate fi aflată cu mai mare precizie, prin cercetarea registrelor de decedați ai comunei Islaz de la SJAN Teleorman.
Nu este clar dacă Stoica Faida avea sau nu o relație de rudenie cu alte familii Faida din mahalaua Verdea, comuna Islaz (partea dinspre Dunăre). Din întâmplare, cercetând registrele de nașteri din anii 1870, am găsit un anumit Dumitru Faida, născut la 16 octombrie 1870, fiul lui Stan (Pîrvu) Faida, 33 ani, și Floarea Faida, 30 ani, din mahalaua Verdea; și un anumit Florea Faida, născut la 12 martie 1871, fiul lui Florea (Pîrvu) Faida, 26 ani, și Stana Faida, 23 ani, din mahalaua Verdea. Cei doi fericiți tați, Stan și Florea, erau frați, respectiv aveau același tată, după cum indică documentele: Pîrvu Faida. Dacă vârsta este corect indicată, atunci Stan s-ar fi născut aproximativ în 1836 sau 1837 iar Florea în 1844 sau 1845. Totuși, faptul că în cazul acestora se indică prenumele tatălui, iar în cazul lui Stoica nu, sugerează faptul că Stoica nu poate fi fiul lui Pîrvu; poate, eventual, fratele mai mic al acestuia. Desigur, e în continuare posibil ca între cei doi să nu fie o legătură de rudenie atât de apropiată.
Sursele orale chestionate nu cunosc existența unor rude cu numele Faida în comuna Islaz și indică plecarea din localitate a rudelor cunoscute cu acest nume. Totuși, o căutare sumară pe internet relevă prezența mai multor elevi cu numele de familie Faida la Școala Generală nr. 1 din Islaz, precum și a altor persoane cu acest nume de familie în Islaz, dovadă clară că această familie încă are numeroși reprezentanți în comunitatea locală. Cercetările genealogice viitoare ar putea face posibilă legătura peste timp a familiei Faida de la începutul secolului al XIX-lea cu actualele familii Faida din Islaz și din alte părți ale țării sau ale lumii.
