Genealogia familiei Ilici din Arad

Titlul acestei postări, la fel ca și în cazul altora, reprezintă mai degrabă o dorință de a realiza o astfel de genealogie, deoarece până în acest moment informațiile cu privire la această ramură a familiei mele sunt extrem de sărace. De altfel, întrucât ultimul strămoș de-al meu care a purtat acest nume a decedat în urmă cu mai bine de 100 de ani, mai exact în 1912, este oarecum de înțeles că nu am avut deloc informații pe cale orală despre familia Ilici. Bunicul meu, cel care ar fi putut eventual oferi astfel de informații, și-a cunoscut foarte puțin tatăl, care a decedat când el avea un an, și cu atât mai puțin știa ceva despre bunica lui (mama tatălui său), cea care a purtat numele de Ilici înainte de căsătorie, întrucât și aceasta decedase cu mai bine de 11 ani înainte de nașterea lui.

Astfel, toate informațiile cu privire la această familie provin din surse documentare. Mărturisesc că, înainte de a analiza aceste surse, nu am avut nici cea mai mică idee că în familia noastră au existat strămoși cu numele de familie Ilici.

De altfel și din păcate, sursele documentare sunt și ele extraordinar de puține, în ciuda unei căutări destul de asidui. Singura persoană despre care avem unele informații este Ilici Marta (sau Maria), bunica bunicului meu, deci stră-străbunica mea. După sursele mai târzii, care îi indică vârsta, și anume 19 ani la căsătorie (în 17 septembrie 1867) și 64 de ani la deces (în 4 iunie 1912), ea s-a născut fie în ultimele luni ale anului 1847, fie în prima jumătate a anului 1848. În cele două documente amintite, se menționează și numele tatălui ei, Ilici Mihai (maghiarizat Illics Mihály în 1912, românizat Ilici Mihaiu în 1867). Din nefericire, nu se spune nimic despre numele mamei. La căsătorie se menționează faptul că ar fi din Arad.

Din păcate, cu toate că am căutat la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Arad, în registrele de nașteri/botezuri ale Oficiului Parohial Ortodox (OPOR) Arad - registrul 44 (1845-1853) - nu am reușit să identific nașterea lui Ilici Marta, și nici a altor copii al căror tată să fie Ilici Mihai. Există un singur dubiu, cu privire la o anume Maria, născută în 13.03.1850, și al cărei nume de familie se poate să fie Ilici, dar interpretarea, cu ajutorul lui Mile Purza, căruia îi mulțumesc pe această cale pentru ajutorul acordat, este că mai degrabă ar fi Ilia, iar prenumele părinților - Haja și Persida - nu se potrivesc oricum cu cel căutat de noi (Mihai).

Mai mult, exista un număr destul de redus de familii Ilici în orașul Arad. Conform registrului de căsătorii - index alfabetic - al Parohiei Ortodoxe Arad (poziția 1, 26-A-2, inventar 1234, SJAN Arad), dintre cei cu acest nume (sau asemănător) căsătoriți la Arad în perioada 1779-1910, ar fi Ilici Gheorghe (în 1780), Ilici Iosif (1785), Iliș Ilie (1818-1825), Iliș Ioan (1818-1825), Ilici Ioan (1841), Ilici Ștefan (1844), Iliș Mihai (1855), Ilici Iacob (1865), Iliș Dimitrie (1903), Iliș Ioan (1910). Singurul care se potrivește, ca nume, este Iliș Mihai, dar căsătoria lui cu Țapoș Iuliana (în 1855) este prea târzie ca să fie tatăl Martei; sau eventual poate fi același, dar la o a doua căsătorie.

Situația este similară și la Arad-Gai, deși am cercetat cu multă rigurozitate și acele registre, pe perioade îndelungate (având și alți membri ai familiei originari din Arad-Gai). Aici am găsit o singură familie Ilici (care apare în registrele maghiare ca Ilics), formată din Ilics György (Gheorghe) și Putan (sau Purtan) Maria. Ei s-au născut probabil în jurul anului 1820 și s-au căsătorit prin anii 1840, având copii născuți în anii 1840 și 1850, cu numele Ilici (Ilics), care apar în registrele de stare civilă de la Arad-Gai.

Cercetarea conscripției din 1828 realizată în întreg județul Arad (exceptând orașul Arad), a indicat faptul că a existat o singură familie Ilici, un anume Ilits Gyorg, menționat la nr. 80 în localitatea Galșa, în rândul străinilor (adică alții decât localnicii) care dețineau vie la momentul respectiv (Extranei Vinearum Possessores). Există însă destule persoane cu numele Illes sau Illie. Mi-a atras atenția, de exemplu, un anume Illes Mihajla, la numărul 335 din Pecica (Ratz Pecska).

Deocamdată nici o ”pistă” de identificare a familiei lui Ilici Mihai nu pare foarte favorabilă, deși merită toate să fie cercetate mai amănunțit. Există și posibilitatea ca familia lui Ilici Mihai să nu fie din Arad, și nici chiar din județul Arad, și astfel mențiunea de la căsătoria Martei să fie o eroare, sau să se refere la faptul că ea locuia în Arad la momentul respectiv (1867), chiar dacă s-a născut altundeva. În orice caz, faptul că s-a oficiat căsătoria la biserica ortodoxă din Arad, și nu la cea din Arad-Gai, de unde provenea soțul, poate indica și acest lucru. Dacă nu e din Arad, cea mai mare probabilitate ar fi ca familia Ilici (nume aproape sigur sârb) să provină dintr-unul din județele (comitatele) de la sud de Mureș, precum Timiș, Torontal sau Caraș, cu populație mai numeroasă de etnie sârbă, sau din județul (comitatul) Cenad, de la vest de Arad.

Așadar, deși nu am putut identifica un document care să ateste nașterea, avem totuși un document cert care atestă căsătoria. Acesta apare în registrul 58 de căsătorii al OPOR Arad (care acoperă intervalul 1853-1884), mai exact la data de 17 septembrie 1867, menționându-se că se căsătoresc văduvul Pâncotan Gheorghe, 28 de ani, ziuaș din Gaiu, cu fecioara Marta, fiica lui Mihaiu Ilici, 19 ani, din Arad, martori fiind Ioanu Fauru și Pavelu Miocu, cu 3 vestiri.

Pâncotan Gheorghe mai fusese căsătorit, în Gai, cu o anume Saveta, care însă decedase. În orice caz, diferența de vârstă destul de mare dintre soți (aproape 10 ani) și faptul că mirele era văduv, reprezintă o situație oarecum neobișnuită pentru acea epocă. De obicei, văduvii sau văduvele se căsătoreau mai greu, cu persoane de vârstă apropiată sau tot văduvi (văduve). Întrucât, pe baza a ceea ce cunoaștem, nu credem că familia Pâncotan ar fi avut cine știe ce avere, ne putem întreba cum de a fost posibil totuși un astfel de compromis. O primă variantă posibilă de răspuns ar fi aceea că familia Ilici era de asemenea suficient de săracă încât să accepte un astfel de mariaj, aparent nefavorabil. Există bineînțeles și multe alte posibilități.

Cuplul format din Pâncotan Gheorghe și Marta s-a stabilit în cartierul arădean Gai, de unde provenea (și unde locuia) mirele. Au locuit, se pare, pe strada Szeglet (Szeglet utca), nr. 23, cel puțin aceasta este adresa indicată la decesul lor. Ei au avut mai mulți copii, conform registrului de nașteri/botezuri nr. 189 al Parohiei Ortodoxe Române (OPOR) Arad-Gai, care acoperă perioada 1861-1879. În 13 aprilie 1870 se naște Minka, fiica lui Gheorghe Pâncotan și Lenna. Numele mamei nu este cel corect; totuși, întrucât în acel moment în Arad-Gai nu mai exista nici o familie Gheorghe Pâncotan, se poate presupune că este o eroare și că acesta este primul copil al cuplului (deși în intervalul 1868-1870 ar fi fost loc de încă un copil).

Primul copil despre care suntem 100% siguri că ar aparține acestei familii este străbunicul meu, Pâncotan Dimitrie (sau Dumitru / Mitru), care s-a născut pe 9 octombrie 1872, fiind botezat în 14 octombrie. În cazul său se precizează corect numele părinților: Pâncotan Gheorghe și Marta, plugari, ortodocși, cununați, locuitori din Arad-Gai.

A urmat în 5 iunie 1874 Pâncotan Petru, botezat abia pe 5 octombrie 1874, fiul lui Pâncotan Georgiu și Marta. Aparent, ultimul copil al acestui cuplu a fost Pâncotan Anna, născută pe 5 decembrie 1875, botezată pe 6 decembrie, fiica lui Georgiu Pâncotan și Marta, născută Iliciu.

Este posibil ca cei doi să mai fi avut și alți copii, născuți după 1879 (registrul acela mai trebuie cercetat).

Din păcate, alte informații despre viața acestei familii nu avem. Următoarele informații sunt cele legate de deces. Pâncotan Gheorghe a murit la 6 decembrie 1896, la ora 10 seara, în vârstă de 57 de ani. Deci putem deduce, atât din vârsta indicată la căsătorie, cât și din cea de la deces, că s-a născut prin 1839. Din păcate, ca și în cazul soției, nu am putut găsi documentul atestând nașterea, deși în cazul său se cunosc atât numele părinților - Pâncotan Ioan (János) și Sabău (Szabó) Anna, precum și data căsătoriei acestora, care a avut loc în 7 februarie 1837, în Micălaca (actual cartier al orașului Arad). În registrul de stare civilă de decese de la Arad-Gai (poziția 11, inventar 1235, SJAN Arad), se menționează și numele părinților, și faptul că era ortodox și zilier. Decesul lui Pâncotan Gheorghe a fost anunțat de soția sa, care apare cu numele maghiarizat, Ilits Marta.

În ceea ce o privește pe aceasta, data decesului său este 4 iunie 1912, conform registrului de stare civilă de decese de la Arad-Gai (poziția 7, inventar 1384, SJAN Arad). Apare aici cu numele de Illics Mária (în loc de Marta, sau poate e o greșeală de transcriere), și se menționează că a fost ortodoxă, în vârstă de 64 de ani, locuia în Arad-Gai, Szeglet utca nr. 23, fiica lui Illics Mihály (mama cu nume necunoscut), părinții fiind răposați, și văduva răposatului Pankotan György (numele maghiarizat al lui Pâncotan Gheorghe). Cauza morții pare să fie legate de probleme stomacale (în maghiară: ”gyomor”). Decesul a fost anunțat de fiul ei, Pâncotan Dimitrie, străbunicul meu.

Nu cunoaștem alți membri ai familiei Ilici, astfel încât să putem elabora o genealogie mai completă. Copiii lui Pâncotan Gheorghe și Ilici Marta s-au căsătorit la rândul lor și au avut urmași, dar o analiză mai amănunțită a familiilor acestora o vom face în cadrul unei postări viitoare, care va avea titlul ”Genealogia familiei Pâncotan din Arad-Gai”.