Informațiile despre această familie sunt strict din surse documentare. Acest lucru se datorează în primul rând timpului scurs de la decesul ultimei rude cunoscute cu acest nume (în anul 1889), dar și lipsei relative de informații orale de orice fel cu privire la părinții sau bunicii bunicului meu. De altfel, toate informațiile cu privire la această familie se rezumă, deocamdată, la o singură persoană, Bacs Marta, căsătorită Rus(u), bunica bunicului meu și deci stră-străbunica mea.
Bacs Marta s-a născut cândva în anii 1850 în Turnu/Tornya (pe atunci în comitatul Cenad, Ungaria, azi în județul Arad, România). Încercările de a găsi data precisă a nașterii sale, precum și părinții ei, au fost până acum zadarnice. Din păcate, Serviciul Județean Arad al Arhivelor Naționale (SJAN Arad) deține matricola botezaților de la Oficiul Parohial Ortodox (OPOR) Turnu doar începând cu anul 1868. Matricole mai vechi ale OPOR Turnu sunt disponibile pe microfilm la Arhivele Naționale ale Ungariei (microfilmele A 5575 și 5576, anii 1827-1895) și le-am vizualizat de două ori (la Budapesta), dar fără rezultat, atât din pricina cunoștințelor mele (prea) elementare privind alfabetul chirilic, cât și scrisului deseori ilizibil, și, nu în ultimul rând, absenței unor ani din matricola botezaților (1851 și 1854).
Singurele date concrete sunt legate de căsătoria, copiii și decesul ei.
Căsătoria am găsit-o în registrul 39 din inventarul nr. 1234 de la SJAN Arad, respectiv matricola cununaților din Oficiul Parohial Ortodox Sârb (OPOS) Arad-Gai în intervalul 1871-1895. Îi mulțumesc încă odată lui Mile Purza pentru traducere.
Astfel, la 4 februarie 1873 (toate datele sunt pe stil vechi) este înregistrată căsătoria lui Melentie Chiș Russu, 23 ani, din Arad, de religie ”uniat”, cu fecioara Marta, fiica răposatului Kovad Baci, de 22 ani, din Turnu, de religie ortodoxă. Cei doi miri erau domiciliați în Arad-Gai. Martori au fost Jica Seceanski și Arsa Netinu, locuitori ai Gaiului. Ceremonia a fost oficiată de preotul Mihail Putnik.
Etnia sârbă este subînțeleasă în cazul Martei Bacs, deoarece, în cazul în care ar fi fost româncă, ceremonia ar fi putut avea loc la biserica ortodoxă română de la mănăstirea din Gai, care, după separarea ierarhică de mitropolia sârbă, devenise biserică parohială.
De altfel, toate evenimentele din viața cuplului Milentie Rusu - Marta Bacs au fost înregistrate la Parohia Ortodoxă Sârbă Arad-Gai. Conform matricolei botezaților de la OPOS Arad-Gai (registrul 202, anii 1871-1894, de la SJAN Arad), cei doi au avut următorii copii:
- Vladimir, n. 18.04.1875 Arad-Gai, d. 5.02.1877 Arad-Gai;
- Sofia, n. 17.12.1876 Arad-Gai;
- Jivko, n. 7.04.1878 Arad-Gai, d. 22.12.1880 Arad-Gai;
- Ecaterina, n. 26.10.1879 Arad-Gai, d. 1.01.1881 Arad-Gai;
- Milița, n. 8.02.1881 Arad-Gai;
- Petăr, n. 4.11.1882 Arad-Gai, d. 11.11.1882 Arad-Gai;
- Jica, n. 23.12.1883 Arad-Gai, d. 13.08.1889 Arad-Gai;
- Mihail, n. 13.12.1885 Arad-Gai;
- Ivan, n. 13.07.1887 Arad-Gai;
- Sofia, n. 16.08.1888 Arad-Gai.
În total, 10 copii, din care cel puțin cinci (jumătate) au decedat încă din primii ani de viață, ceea ce ridică semne serioase de întrebare cu privire la condițiile de viață și de trai ale familiei, care locuia, cum atestă documentele de la nașterile copiilor, la un sălaș, ”Șpițerova hodaia”, pe care l-am identificat la nord de Arad-Gai, nu departe de drumul care merge spre Sânpaul. Decesele copiilor le-am găsit în registrul răposaților de la OPOS Arad-Gai (inventar nr. 1234, registrul 38, perioada 1871-1889), dar în unele cazuri au fost menționate și pe registrul botezaților, mai ales dacă decesul a survenit la puțin timp după naștere/botez.
După zece nașteri și probabil multe alte probleme întâmpinate în viața grea de la sălaș, unde erau ”slugi”, Marta Bacs a încetat din viață la începutul anului 1889. Același registru al răposaților de la OPOS Arad-Gai indică faptul că în data de 4.01.1889 (stil vechi) a decedat Marta, soția lui Milentie Rus, în vârstă de 32 de ani, de religie ortodoxă, zilieră, născută la Turnu, domiciliată în Arad-Gai. Cauza morții: ficatul și aprinderea. Ceremonia de înmormântare a avut loc a doua zi, 5.01.1889, fiind oficiată de preotul ortodox sârb, Spiridon Ober-Knejevici.
Vârsta de 32 de ani, consemnată la deces, ridică mari semne de întrebare cu privire la data reală a nașterii Martei Bacs. Este în mod cert o nepotrivire față de vârsta de 22 de ani, trecută în registru la căsătorie. Totuși, dacă vârsta de la deces ar fi cea corectă, înseamnă că la căsătorie ea ar fi avut doar 16-17 ani, ceea ce e foarte puțin probabil. Până la proba contrarie, vom lua oricum în calcul și această variantă, ceea ce înseamnă că intervalul căutărilor pentru nașterea ei s-ar putea extinde între anii 1850 și 1857.
Un alt semn de întrebare s-a ridicat și cu privire la numele de familie (de fată). Acesta a fost menționat doar indirect, la căsătorie, prin precizarea ”fiica lui Kovad Baci”, de unde se poate deduce că numele de familie fusese Baci. În rest, la toate nașterile, cât și la deces, a fost trecută doar ca ”Marta”, împreună cu soțul, Milentie Rus(u), conform tradiției din biserica ortodoxă, subînțelegându-se că numele de familie este cel al soțului.
Pentru a verifica numele de familie, a fost nevoie de cercetări mai ample. De la 1 octombrie 1895 s-au introdus registrele de stare civilă și în Imperiul Austro-Ungar, în paralel cu cele parohiale, care până atunci jucaseră și rol de registre de stare civilă. Noile registre, standardizate, au însemnat un important pas înainte în administrație, dar și din perspectiva noastră actuală, a cercetării genealogice, ele oferind mult mai multe informații.
Astfel, numele ”Márta Bács” apare în trei rânduri, cu aceeași grafie, la căsătoriile a trei dintre copiii săi: pe 26.01.1907, la căsătoria lui Rusz Mihály, fiul lui Rusz Milentie și Bács Márta, cu Berár Sztevanka; pe 18.05.1907, la căsătoria lui Rusz Zsofia, fiica acelorași Rusz Milentie și Bács Márta, cu Timotits Nedelko; și pe 24.10.1909, la căsătoria lui Rusz Iván, fiul lui Rusz Milentie și Bács Márta, cu Katity Klementina. Se observă totodată maghiarizarea numelor sârbești, care pot fi totuși ușor identificate. Doar la căsătoria străbunicii mele, Rusz Emilia (Milița), cu Vlajkov Iván, mai timpuriu, pe 30.08.1903, nu este precizat numele complet al mamei miresei, fiind trecut, conform tradiției maghiare, ”Rusz Milentiené” (adică soția lui Rusz Milentie) și apoi doar prenumele, Márta. Toate căsătoriile au avut loc în Arad-Gai (fiind verificate în registrele de stare civilă de la SJAN Arad: inventar nr. 1286, poziția 8: căsătorii Arad-Gai 1902-1905; inventar nr. 1311, poziția 4: căsătorii Arad-Gai, 1907; inventar nr. 1338, poziția 4: căsătorii Arad-Gai, 1909).
La decesul străbunicii mele, Milița, la 13 martie 1933, numele mamei sale nu mai este precizat deloc. Conform adeverinței primite de la Primăria Municipiului Arad, Serviciul de Stare Civilă, ”a fost înregistrat decesul numitei Vlaico Milița, născută Rus (fiica lui Milentie...)”. Probabil deja la data respectivă numele, ba chiar și prenumele mamei fusese uitat sau nu era cunoscut celor apropiați, care au anunțat decesul. Cu atât mai puțin era de așteptat ca el să fie cunoscut de bunicul meu care, la momentul respectiv, la vârsta de 9 ani, rămăsese orfan de ambii părinți. Nici ceilalți frați mai mici ai Miliței (Mihail, Ivan și Sofia), despre care știm sigur că au ajuns la maturitate, nu au cunoscut-o prea bine, în realitate, pe mama lor, ei având între patru luni și trei ani când aceasta a decedat. Mai mult, tatăl lor, Milentie Rus(u), s-a recăsătorit aproape imediat, la mai puțin de o lună după decesul soției, pe 2.02.1889, cu văduva Axenia (născută Ivanov, căsătorită inițial Petrovici), cu care a mai avut trei copii (registrul 39 din inventarul nr. 1234 de la SJAN Arad). Aceasta a jucat probabil rol de mamă (vitregă) și pentru copiii din căsătoria anterioară a soțului și a fost mai bine cunoscută de aceștia.
Cercetările făcute în registrele parohiale ortodoxe de la Turnu, atât la SJAN Arad cât și la Arhivele Naționale ale Ungariei din Budapesta, au relevat însă faptul că numele de Baci sau Bacs nu există aproape deloc în Turnu; n-am găsit pe nimeni cu acest nume. În schimb, apare destul de frecvent numele de ”Baity” în grafie latină, probabil pronunțat Baici. Aceasta m-a făcut să emit ipoteza că numele real de familie al Martei ar fi fost Baity (Baici) și că s-ar fi ajuns la Bacs/Baci doar printr-o eroare de transcriere, respectiv prin maghiarizare. Recent, am găsi într-un dicționar al SOCEC de la începutul anilor 1920 și o formă intermediară, ”Bacici” (Bacici Margareta, ultima învățătoare menționată la ”Tornia”, numele vechi al satului Turnu). Numele de ”Baici” încă mai există în Turnu, după cum atestă cărțile de telefon actuale. În plus, pe pagina satului de pe Wikipedia în limba maghiară, familia ”Bajity” este a doua de pe lista numelor de familie sârbești, enumerate aparent în ordinea relevanței. În recensământul agricol din 1828, publicat de Martha Remer Connor (1999, vol. 15, comitatele Bichiş, Cenad şi Ciongrad) şi disponibil online, Turnu (Tornya) apare de două ori, probabil ca urmare a microfilmărilor. La paginile 171-173, apar "Bats Joan" (nr. 187), "Bajity Maksa" (nr. 79), patru "Boiti", "Georg" (nr. 84), "Nica" (nr. 90), "Zakaria" (nr. 143) şi "Mia" (nr. 145), doi "Baits", "Gyorg" (nr. 104) şi "Manya" (nr. 300).
În continuare, cercetările vor trebui să se concentreze pe registrele de stare civilă de la Turnu, în special cele de la Arhivele din Budapesta. Nu trebuie însă pierdute din vedere și alte documente. Recent, am descoperit pe site-ul FamilySearch că ar exista manuscrisele de la Recensământul din 1857 pentru comitatul Cenad. Turnu este, împreună cu localitatea Reformátuskovácsháza, pe filmul (microfilmul) 720190. Vizualizarea acestui microfilm, într-unul din centrele mormonilor, ar fi o chestiune dificil de rezolvat, dar sursa informațiilor este tot la Budapesta, la Arhivele Naționale, unde foile de la recensământ au fost microfilmate, sau la arhivele din Szeged, unde se pare că sunt păstrate (vezi P. Ori, L. Pakot, 2011). În 1857 este sigur că Marta Bacs se născuse deja, astfel că identificarea sa pe foile de recensământ ar duce și la identificarea restului familiei. Așadar, se pare că doar o nouă vizită în Ungaria ar putea rezolva misterul familiei Martei Bacs.
Un alt semn de întrebare s-a ridicat și cu privire la numele de familie (de fată). Acesta a fost menționat doar indirect, la căsătorie, prin precizarea ”fiica lui Kovad Baci”, de unde se poate deduce că numele de familie fusese Baci. În rest, la toate nașterile, cât și la deces, a fost trecută doar ca ”Marta”, împreună cu soțul, Milentie Rus(u), conform tradiției din biserica ortodoxă, subînțelegându-se că numele de familie este cel al soțului.
Pentru a verifica numele de familie, a fost nevoie de cercetări mai ample. De la 1 octombrie 1895 s-au introdus registrele de stare civilă și în Imperiul Austro-Ungar, în paralel cu cele parohiale, care până atunci jucaseră și rol de registre de stare civilă. Noile registre, standardizate, au însemnat un important pas înainte în administrație, dar și din perspectiva noastră actuală, a cercetării genealogice, ele oferind mult mai multe informații.
Astfel, numele ”Márta Bács” apare în trei rânduri, cu aceeași grafie, la căsătoriile a trei dintre copiii săi: pe 26.01.1907, la căsătoria lui Rusz Mihály, fiul lui Rusz Milentie și Bács Márta, cu Berár Sztevanka; pe 18.05.1907, la căsătoria lui Rusz Zsofia, fiica acelorași Rusz Milentie și Bács Márta, cu Timotits Nedelko; și pe 24.10.1909, la căsătoria lui Rusz Iván, fiul lui Rusz Milentie și Bács Márta, cu Katity Klementina. Se observă totodată maghiarizarea numelor sârbești, care pot fi totuși ușor identificate. Doar la căsătoria străbunicii mele, Rusz Emilia (Milița), cu Vlajkov Iván, mai timpuriu, pe 30.08.1903, nu este precizat numele complet al mamei miresei, fiind trecut, conform tradiției maghiare, ”Rusz Milentiené” (adică soția lui Rusz Milentie) și apoi doar prenumele, Márta. Toate căsătoriile au avut loc în Arad-Gai (fiind verificate în registrele de stare civilă de la SJAN Arad: inventar nr. 1286, poziția 8: căsătorii Arad-Gai 1902-1905; inventar nr. 1311, poziția 4: căsătorii Arad-Gai, 1907; inventar nr. 1338, poziția 4: căsătorii Arad-Gai, 1909).
La decesul străbunicii mele, Milița, la 13 martie 1933, numele mamei sale nu mai este precizat deloc. Conform adeverinței primite de la Primăria Municipiului Arad, Serviciul de Stare Civilă, ”a fost înregistrat decesul numitei Vlaico Milița, născută Rus (fiica lui Milentie...)”. Probabil deja la data respectivă numele, ba chiar și prenumele mamei fusese uitat sau nu era cunoscut celor apropiați, care au anunțat decesul. Cu atât mai puțin era de așteptat ca el să fie cunoscut de bunicul meu care, la momentul respectiv, la vârsta de 9 ani, rămăsese orfan de ambii părinți. Nici ceilalți frați mai mici ai Miliței (Mihail, Ivan și Sofia), despre care știm sigur că au ajuns la maturitate, nu au cunoscut-o prea bine, în realitate, pe mama lor, ei având între patru luni și trei ani când aceasta a decedat. Mai mult, tatăl lor, Milentie Rus(u), s-a recăsătorit aproape imediat, la mai puțin de o lună după decesul soției, pe 2.02.1889, cu văduva Axenia (născută Ivanov, căsătorită inițial Petrovici), cu care a mai avut trei copii (registrul 39 din inventarul nr. 1234 de la SJAN Arad). Aceasta a jucat probabil rol de mamă (vitregă) și pentru copiii din căsătoria anterioară a soțului și a fost mai bine cunoscută de aceștia.
Cercetările făcute în registrele parohiale ortodoxe de la Turnu, atât la SJAN Arad cât și la Arhivele Naționale ale Ungariei din Budapesta, au relevat însă faptul că numele de Baci sau Bacs nu există aproape deloc în Turnu; n-am găsit pe nimeni cu acest nume. În schimb, apare destul de frecvent numele de ”Baity” în grafie latină, probabil pronunțat Baici. Aceasta m-a făcut să emit ipoteza că numele real de familie al Martei ar fi fost Baity (Baici) și că s-ar fi ajuns la Bacs/Baci doar printr-o eroare de transcriere, respectiv prin maghiarizare. Recent, am găsi într-un dicționar al SOCEC de la începutul anilor 1920 și o formă intermediară, ”Bacici” (Bacici Margareta, ultima învățătoare menționată la ”Tornia”, numele vechi al satului Turnu). Numele de ”Baici” încă mai există în Turnu, după cum atestă cărțile de telefon actuale. În plus, pe pagina satului de pe Wikipedia în limba maghiară, familia ”Bajity” este a doua de pe lista numelor de familie sârbești, enumerate aparent în ordinea relevanței. În recensământul agricol din 1828, publicat de Martha Remer Connor (1999, vol. 15, comitatele Bichiş, Cenad şi Ciongrad) şi disponibil online, Turnu (Tornya) apare de două ori, probabil ca urmare a microfilmărilor. La paginile 171-173, apar "Bats Joan" (nr. 187), "Bajity Maksa" (nr. 79), patru "Boiti", "Georg" (nr. 84), "Nica" (nr. 90), "Zakaria" (nr. 143) şi "Mia" (nr. 145), doi "Baits", "Gyorg" (nr. 104) şi "Manya" (nr. 300).
În continuare, cercetările vor trebui să se concentreze pe registrele de stare civilă de la Turnu, în special cele de la Arhivele din Budapesta. Nu trebuie însă pierdute din vedere și alte documente. Recent, am descoperit pe site-ul FamilySearch că ar exista manuscrisele de la Recensământul din 1857 pentru comitatul Cenad. Turnu este, împreună cu localitatea Reformátuskovácsháza, pe filmul (microfilmul) 720190. Vizualizarea acestui microfilm, într-unul din centrele mormonilor, ar fi o chestiune dificil de rezolvat, dar sursa informațiilor este tot la Budapesta, la Arhivele Naționale, unde foile de la recensământ au fost microfilmate, sau la arhivele din Szeged, unde se pare că sunt păstrate (vezi P. Ori, L. Pakot, 2011). În 1857 este sigur că Marta Bacs se născuse deja, astfel că identificarea sa pe foile de recensământ ar duce și la identificarea restului familiei. Așadar, se pare că doar o nouă vizită în Ungaria ar putea rezolva misterul familiei Martei Bacs.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu